Ca in fiecare an s-a organizat la Teatrul Masca ' Ziua Bloggerilor ' si recunosc ca e o atmosfera tare faina,te mai intilnesti cu oameni dragi ,mai discuti despre teatrul si despre cate luna si in stele.
Am ajuns la Teatrul Masca si ma gandeam unde o sa stau pentru a prinde unghuri mai bune cand voi face fotografii,si deodata m-am transpus intr-o alta lume si asta deoarece in foayer lumea dansa,canta si surpriza cei care faceau aceste lucruri erau chiar actorii din distributie acompaniati de taraful de la Sarpele Rosu,si fiind sustinuti de catre Mitrita Dobre.
Lume multa,actorii din spectacol fiind intr-o stransa legatura cu bloggerii-vorbind,dansand si transmitand o stare de bine.Pentru cateva minute am uitat unde ma aflam,ma transpusesem intr-o mahala de la marginea Bucurestiului.
Si a inceput spectacolul,in care un rol important in afara mimicii fetei e si corpul,si se vede ca au lucrat mult la acestea.Nu am sa povestesc despre spectacol pentru ca doresc sa descoperiti si sa va bucurati de fiecare scena in parte.Pot sa va spun ca in acest spectacol un rol deosebit il are scenografia ,costumele fiind bine completate de lumina.Pe mine m-a fascinat foarte tare lumina,care e un factor important in acest spectacol.
Am rugat patru actori saimi vorbeasca despre rolurile lor.Primul care a raspuns rugamintii mele -actorul Valentin Mihalache care interpreteaza un betiv.
Valentin Mihalache:
Un lucru pe care il spun pentru prima data,in spectacolul acesta eu sunt trecut 'Barbatul' , a fost o greseala amuzanta la croitorie unde in loc de 'Barbat ' au citit 'Barbital ',mi-a placut foarte mult acest nume si mi l-am insusit.Acest rol mi-a placut si pentru ca a trebuit sa joc un betiv,as pune mai degraba un alcoolic si mi s-a parut interesant pentru ca eu nu prea beau.Cand spun asta,ma refer la faptul ca beau foarte rar,inclusiv la petreceri unde ma duc cu masina si nu beau deloc.
Am apelat la amintirile mele din copilarie ,eu copilarind in Pantelimon,pe la Piata Delfinului,iar in spatele blocului meu era cum se zicea odata tiganie,mahala.Lumea se distra,ca sa zic asa apasat,nuntile se petreceau in strada,erau cu lautari cu tambal.
Am incercat sa imi aduc aminte cum era,intr-adevar erau femei si barbati beti care dansau cu pofta,de acolo am incercat sa iau tipologii de personaj si sa le aduc pe felul meu de a fi si asta a iesit,putea iesi mai bine sigur insa asa m-am priceput.
Va asptept cu drag la spectacol!
Un alt personaj mi s-a destainuit si ma refer la Niculina (pustoaica)rol interpretat de Amalia Popa.
Pentru mine, intâlnirea cu Niculina a fost ca o frumoasa călătorie înapoi in adolescenta.
E jucăușa, e vesela, e vie! Are in ea un suflet pur și o inima calda. Vede in fata un viitor luminos și o viata mai buna decât cea din mahalaua in care trăiește acum.
Ionel e primul băiat de care se îndrăgostește și alături de care spera sa fie fericita toată viața. Doar ca, de multe ori, lucrurile nu se întâmpla așa cum ne dorim...
Și cea mai frumoasa amintire se poate transforma intr-o clipa intr-un regret amar...
Valentin Mihalache:
Un lucru pe care il spun pentru prima data,in spectacolul acesta eu sunt trecut 'Barbatul' , a fost o greseala amuzanta la croitorie unde in loc de 'Barbat ' au citit 'Barbital ',mi-a placut foarte mult acest nume si mi l-am insusit.Acest rol mi-a placut si pentru ca a trebuit sa joc un betiv,as pune mai degraba un alcoolic si mi s-a parut interesant pentru ca eu nu prea beau.Cand spun asta,ma refer la faptul ca beau foarte rar,inclusiv la petreceri unde ma duc cu masina si nu beau deloc.
Am apelat la amintirile mele din copilarie ,eu copilarind in Pantelimon,pe la Piata Delfinului,iar in spatele blocului meu era cum se zicea odata tiganie,mahala.Lumea se distra,ca sa zic asa apasat,nuntile se petreceau in strada,erau cu lautari cu tambal.
Am incercat sa imi aduc aminte cum era,intr-adevar erau femei si barbati beti care dansau cu pofta,de acolo am incercat sa iau tipologii de personaj si sa le aduc pe felul meu de a fi si asta a iesit,putea iesi mai bine sigur insa asa m-am priceput.
Va asptept cu drag la spectacol!
Un alt personaj mi s-a destainuit si ma refer la Niculina (pustoaica)rol interpretat de Amalia Popa.
Pentru mine, intâlnirea cu Niculina a fost ca o frumoasa călătorie înapoi in adolescenta.
E jucăușa, e vesela, e vie! Are in ea un suflet pur și o inima calda. Vede in fata un viitor luminos și o viata mai buna decât cea din mahalaua in care trăiește acum.
Ionel e primul băiat de care se îndrăgostește și alături de care spera sa fie fericita toată viața. Doar ca, de multe ori, lucrurile nu se întâmpla așa cum ne dorim...
Și cea mai frumoasa amintire se poate transforma intr-o clipa intr-un regret amar...
Si actorul Eugen Fetescu ,interpretul lui Vulpasin mi-a destainuit cate ceva despre rolul sau.
Despre Vulpașin pot să vă spun că mi-a fost plăcut de greu să îl întruchipez. A fost o provocare mare pentru mine, deoarece ca text si fapte suntem pe unde total diferite.
Dar cu ajutorul regizorului am reusit sa-i inteleg si sa-i justific sentimentele,preocuparile,traseul care l-au adus la acesta disperare. Pentru asta a trebuit sa-l cunosc bine,pe el,perioada,anturajul,ritmul vietii,totul. Cateva replici cheie din piesa,cateva date din trilogia "Bariera" de G.M. Zamfirescu si multa atentie la desenul piesei si insiruirea actiunilor "aici si acum" (adica la repetitii) ,si asa ma apropiam de el ,suferinta frustrarile si durerile lui. Prins de fierbintelele dragostei,pe care nu este in stare sa o inteleaga,dornic si el de a-si schimba viata,de a se pune pe picioare de om gospodar,se agata de singura femeie care este demna de a fi iubita,sotie,mama,de Nastasia. Patima ii este si mai puternic aprinsa,atunci cand ea nu se lasa nici abordata,nici intimidata,cu o demnitate care pentru Vulpasin este o confirmare a alegerii corecte.
Palmele ei ii fac orgoliul sa sufere,dar si sa o doreasca si mai tare. Ea ajunge obsesia lui,singura sansa la o viata de om adevarat, puntea de la "câine" catre Om. Ajunge dispus sa faca orice pentru ea,sa fure,sa omoare,sa se sinucida. Totusi,insa, este un personaj față de care "sapte mahalale tremura de frica". Ceea ce pentru mine se traduce in "butoi de pulbere" cu fitilul scurt. L-ai suparat putin,fugi ca urmeaza explozia. De aici fatalitatea actiunilor. Un astfel de om e periculos asa cum e, iar personajul meu ajunge si convins ca daca nu e cu Nastasia,atunci deloc. Astfel devine un tip periculos,care nu mai are ce pierde.
Un alt actor care a vorbit despre rolul sau Ionel (golan de mahala si admirator al lui Vulpasin)este Alex Floroiu.
Un spectacol tulburator ,pe care il recomand cu drag,si care o sa va determine sa veniti si la alte spectacole ale Teatrului Masca.Am sa va spun ca spectacolul s-a incheiat tot cu taraful de la Sarpele Rosu si cu un pahar de vin.A fost o placere ca la final sa ciocnim un pahar de vin cu Mihai MalaiMare si actorii care au facut parte din distributie.
La final ,vreau sa prezint intreaga distributie precum si oamenii din spatele scenei fara de care nici un spectacol nu ar straluci.
Distributia:
Felicitari tuturor si mult succes!
Despre Vulpașin pot să vă spun că mi-a fost plăcut de greu să îl întruchipez. A fost o provocare mare pentru mine, deoarece ca text si fapte suntem pe unde total diferite.
Dar cu ajutorul regizorului am reusit sa-i inteleg si sa-i justific sentimentele,preocuparile,traseul care l-au adus la acesta disperare. Pentru asta a trebuit sa-l cunosc bine,pe el,perioada,anturajul,ritmul vietii,totul. Cateva replici cheie din piesa,cateva date din trilogia "Bariera" de G.M. Zamfirescu si multa atentie la desenul piesei si insiruirea actiunilor "aici si acum" (adica la repetitii) ,si asa ma apropiam de el ,suferinta frustrarile si durerile lui. Prins de fierbintelele dragostei,pe care nu este in stare sa o inteleaga,dornic si el de a-si schimba viata,de a se pune pe picioare de om gospodar,se agata de singura femeie care este demna de a fi iubita,sotie,mama,de Nastasia. Patima ii este si mai puternic aprinsa,atunci cand ea nu se lasa nici abordata,nici intimidata,cu o demnitate care pentru Vulpasin este o confirmare a alegerii corecte.
Palmele ei ii fac orgoliul sa sufere,dar si sa o doreasca si mai tare. Ea ajunge obsesia lui,singura sansa la o viata de om adevarat, puntea de la "câine" catre Om. Ajunge dispus sa faca orice pentru ea,sa fure,sa omoare,sa se sinucida. Totusi,insa, este un personaj față de care "sapte mahalale tremura de frica". Ceea ce pentru mine se traduce in "butoi de pulbere" cu fitilul scurt. L-ai suparat putin,fugi ca urmeaza explozia. De aici fatalitatea actiunilor. Un astfel de om e periculos asa cum e, iar personajul meu ajunge si convins ca daca nu e cu Nastasia,atunci deloc. Astfel devine un tip periculos,care nu mai are ce pierde.
Un alt actor care a vorbit despre rolul sau Ionel (golan de mahala si admirator al lui Vulpasin)este Alex Floroiu.
'Ionel este o pușlama din Mahalaua Veseliei. Îl îndrăgesc
și îl urăsc, totodată.
Dacă eu însumi l-aș vedea ce îi face Niculinei, l-aș
pocni de nu s-ar vedea. Urăsc bărbații care lovesc femeile. Urăsc oamenii care
se hrănesc cu frica celor mai slabi decât ei.
Îi urăsc pe cei dominatori, care
vor să se impună fără a-i câștiga pe ceilalți. Am trăit într-o astfel de lume
de când mă știu. Cu timpul, am învățat că așa stau lucrurile și că, până la
urmă, supraviețuiește cel mai puternic.
Ionel nu e cel mai puternic din mahala, dar trece cu
nonșalanță peste piedicile vieții. Tipul șmecher, fante romantic, tăvălește și
bate fiecare femeie ce-i pică în brațe. Se gudură pe lângă cei puternici și îi
dă deoparte pe cei care îi stau în cale. Nu se bagă acolo unde nu-i fierbe
oala, dar caută oportunitatea la fiecare pas.
Prin urmare, cunosc foarte bine personajul și lumea pe
care le înfățișez spectatorilor. Nu poți urî decât ceea ce cunoști foarte bine!
Pe de altă parte, îl respect pe Ionel pentru că e capabil să se descurce în
viață și să se comporte cu femeile cum nici Vulpașin nu-i în stare.
Îl
îndrăgesc pentru că spectatorii îl îndrăgesc. Are el ceva aparte și cred că i
se datorează farmecului personal al actorului. Nu am apelat la tertipuri, nu am
trișat în nici un fel, încercând să câștig simpatia publicului. Meritul cel
mare i se datorează d-lui regizor Mălaimare, căci a avut încrederea și curajul
de a mă distribui în în acest rol.
Îi mulțumesc pentru libertatea artistică pe
care mi-a oferit-o, direcționându-mă cu delicatețe către imaginea
reprezentativă a personajului și a lumii în care el trăiește ! '
Un spectacol tulburator ,pe care il recomand cu drag,si care o sa va determine sa veniti si la alte spectacole ale Teatrului Masca.Am sa va spun ca spectacolul s-a incheiat tot cu taraful de la Sarpele Rosu si cu un pahar de vin.A fost o placere ca la final sa ciocnim un pahar de vin cu Mihai MalaiMare si actorii care au facut parte din distributie.
La final ,vreau sa prezint intreaga distributie precum si oamenii din spatele scenei fara de care nici un spectacol nu ar straluci.
Cristina Panait –Nastasia
Eugen Fetescu – Vulpașin
Robert Poiană – Luca
Alina Crăiță – Safta
Maria Panainte – Paraschiva
Laura Dumitrașcu –Vecina
Valentin Mihalache – Soțul vecinei
Amalia Popa –Niculina
Alex Floroiu – Ionel
Alina Bondoc – Domnica
Cristiana Savu – Sultana
Mădălin Mladinovici – Tănăsica
Mihai Mălaimare – Lăutarul
Eugen Fetescu – Vulpașin
Robert Poiană – Luca
Alina Crăiță – Safta
Maria Panainte – Paraschiva
Laura Dumitrașcu –Vecina
Valentin Mihalache – Soțul vecinei
Amalia Popa –Niculina
Alex Floroiu – Ionel
Alina Bondoc – Domnica
Cristiana Savu – Sultana
Mădălin Mladinovici – Tănăsica
Mihai Mălaimare – Lăutarul
Realizatori:
Regia: Mihai Mălaimare
Asistent regie: Valentin Mihalache
Decor: Puiu Antemir
Costume: Oana Drăghici
Muzica: Răzvan Alexandru Diaconu
Coregrafie: Mirela Simniceanu
Lupte scenice: Ioan Albu
Instrumente: Aurel Buga
Costume: Oana Drăghici
Muzica: Răzvan Alexandru Diaconu
Coregrafie: Mirela Simniceanu
Lupte scenice: Ioan Albu
Instrumente: Aurel Buga
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu